Pentru ca Zboara


Si s-a inchis intr-o cutie de vopsea. E un verde China. Manca numai marar acolo dar ii convenea. Eu mancam mult pepene galben... stiti de ce acum. S-au dus naibii si absurdul si abstractul. Ori ma las de meserie ori de conditia umana. Insa lucrurile tot acolo se indreapta. Vine trenul. Urca cu teama. Afla unde merge abia dupa doua ore. Ajunge, coboara si traieste. Nu are de ales. Asa ca isi cumpara o inghetata. Exact atunci s-a imbolnavit. Nu mai avea memorie. Amintirile stocate undeva in cutia craniana sau in spatiul ei expandat fugisera ca de o explozie. S-au ratacit. Inca isi cauta stapanul. Din cand in cand se intersecteaza cu alte amintiri, poate cu unele atasate de un om si atunci  apar confuzii. Omul e internat la spitalul de nebuni pentru ca halucineaza. A avut si ea viziuni in somn. Si intotdeauna lucrurile sunt doar pana la jumatate ca in vis. Restul zboara.

No comments:

Post a Comment